De la curbele lui Zaha Hadid la minimalismul lui Mies van der Rohe – explorăm modul în care designul clădirilor ne definește siluetele.
La prima vedere, ele par discipline opuse: una creează structuri rigide, eterne; cealaltă creează forme fluide, efemere. Totuși, arhitectura și designul vestimentar sunt două oglinzi care reflectă aceeași preocupare fundamentală: raportul dintre spațiu, formă și corpul uman.
În esență, un designer vestimentar este un arhitect al corpului. El construiește un adăpost, o a doua piele, care ne protejează și ne definește prezența. Iată cum principiile arhitecturale dau naștere celor mai puternice creații din modă.
1. Structura și silueta: scheletul hainei
În arhitectură, forma urmează funcția. În modă, structura unui articol (silueta) este la fel de critică precum fundația unei clădiri.
-
Proporția ca Bază: Marii maeștri precum Balenciaga sau Courrèges au folosit tehnici de construcție inovatoare (corsete interne, căptușeli rigide) pentru a impune volume radicale, sfidând gravitația, la fel cum o fac și inginerii cu o structură complexă de beton și oțel.
-
Volumul Sculptural: Designerii contemporani, precum Iris van Herpen, folosesc tehnologii 3D și layering complex, transformând rochiile în structuri kinetice care amintesc de estetica fluidă și deformată a clădirilor proiectate de Zaha Hadid.
2. Materiale și Textură: Pielea Clădirii
Alegerea materialului în arhitectură definește nu doar durabilitatea, ci și textura vizuală și tactilă a clădirii. Același lucru este valabil și în designul vestimentar.
-
Contrastul Brutal: Dacă arhitectura folosește contrastul dintre sticlă (transparență) și beton (opacitate), moda juxtapune pielea rigidă sau tricotajul grosier cu mătasea fluidă. Acest joc de texturi creează profunzime și tensiune.
-
Stratificarea (Layering): Un strat de izolație, un strat de fațadă, un strat de finisaj – stratificarea arhitecturală este tradusă în modă prin suprapunerea de țesături. La Quasso, acest principiu ghidează designul, asigurând că piesele noastre au o integritate structurală care nu se deteriorează în timp.
3. Minimalismul și Deconstructivismul: Estetica Comună
Cele mai puternice mișcări vestimentare își găsesc rădăcinile în filozofia arhitecturală:
-
Minimalismul (Mies van der Rohe): Lema "Less is more" se traduce în modă prin simplitatea formei, eliminarea ornamentelor inutile și concentrarea pe croiala perfectă și pe calitatea materialului. Gândiți-vă la simplitatea brutalistă și atemporală a lui Jil Sander.
-
Deconstructivismul (Bernard Tschumi): Această mișcare, care celebrează imperfecțiunea, asimetria și expunerea structurii interne (cum ar fi cusăturile, tăieturile), este vedetă la case precum Maison Margiela sau Comme des Garçons, unde hainele par "neterminate" sau "dezasamblate".
Purtând Viitorul
Pentru noi, la Quasso, înțelegerea arhitecturii ne reamintește că o piesă vestimentară nu este un simplu obiect, ci o structură de valoare. Modelul nostru este o promisiune că fiecare piesă este construită cu aceeași precizie și cu același plan de longevitate precum o clădire rezistentă.
În loc să urmărești tendințele efemere, alege piese care au un schelet puternic, o formă atemporală și o calitate a materialului care rezistă testului timpului, exact ca marile opere de arhitectură.
